Prima pagină

Date generale

Denumire oficială: Bosnia şi Herţegovina (Bosna i Hercegovina - BiH)

Scurt istoric

BiH şi-a declarat independenţa de fosta Iugoslavie la 1 martie 1992, urmare a unui referendum, boicotat de bosniacii sârbi (care doreau ca BiH să rămână parte a Iugoslaviei). Declararea independenţei a fost urmată de tensiuni şi incidente militare care au condus, la 6 aprilie 1992, la izbucnirea războiului. Sârbii au atacat diverse părţi ale BiH, vizând împărțirea BiH în funcţie de liniile etnice de demarcaţie. Interesul Croaţiei viza securizarea teritoriilor locuite de croaţi. Bosniacii musulmani erau loiali guvernului bosniac. În martie 1994, bosniacii musulmani şi cei croaţi au semnat un acord prin care a fost creată Federaţia Bosnia şi Herţegovina (FBiH), sfârşindu-se astfel conflictul croato-musulman.

Războiul s-a încheiat în decembrie 1995, prin semnarea Acordurilor de Pace de la Dayton, acorduri care au consacrat structura actuală a BiH.

Cel mai dramatic moment al războiului a fost masacrul de la Srebrenica (11 iulie 1995), apreciindu-se că peste 8.000 de bosniaci musulmani ar fi fost uciși, începând cu ziua de 11 iulie 1995, de către armata bosniacilor sârbi. Liderii politici și militari responsabili pentru atacul de la Srebrenica sunt judecați la Tribunalul Penal pentru fosta Iugoslavie. La 26 februarie 2007, Curtea Internaţională de Justiţie a caracterizat masacrul de la Srebrenica drept genocid şi a decis că Serbia nu este direct responsabilă pentru acele evenimente tragice. Cu toate acestea, în verdict este stipulat că Serbia nu a întreprins măsuri în vederea prevenirii genocidului bosniacilor musulmani de la Srebrenica şi nici nu i-a adus în faţa justiţiei pe cei suspectaţi de crime de război.

Parlamentul European califică acest masacru cu termenul de genocid.

În iulie 2015, Adunarea Generală a ONU nu a putut adopta o Rezoluţie privind recunoaşterea genocidului de la Srebreniţa din cauza veto-ului Rusiei, aliat istoric al Serbiei.

Particularităţi: Principala instituţie a Comunităţii Internaţionale în BiH este Oficiul Înaltului Reprezentant (OHR), creat prin Acordul de la Dayton. OHR are ca principală atribuţie supravegherea implementării aspectelor civile ale Acordului. Din 1997, OHR are puteri speciale de intervenţie (Bonn Powers), care conferă Înaltului Reprezentant (HR) dreptul de a demite oficiali, de a impune legi etc., dacă se constată că au fost încălcate Acordurile de la Dayton.

La 26 martie 2009, ambasadorul austriac Valentin Inzko a preluat funcţiile cumulate de Reprezentat Special al UE (EUSR) şi de şef al Oficiului Înaltului Reprezentant (OHR) al Comunităţii Internaţionale. Din 2011, funcția de EUSR este separată de cea a Înaltului Reprezentant, iar această funcție a fost ocupată, în perioada 2011-2015, de către Peter Sorensen.

De la 1 aprilie 2015, funcţia de EUSR şi şef al Delegaţiei UE (EUDEL) la Sarajevo a fost preluată de diplomatul suedez Lars-Gunnar Wigemark.

Relaţia cu UE: UE a semnat Acordul de Stabilizare şi Asociere / ASA cu BiH la 16 iunie 2008 (Acordul fusese parafat la 4 decembrie 2007). Acordul Interimar, parte a ASA, a intrat în vigoare la 1 iulie 2008. România a ratificat ASA la 8 ianuarie 2010. La 1 iulie 2015, Acordul de Stabilizare şi Asociere cu BiH a intrat în vigoare. Din decembrie 2014, UE derulează față de BIH o inițiativă politică bazată pe un proiect inițial germano-britanic, care stipulează obligativitatea asumării politice, de către liderii BIH, a procesului de integrare în UE (liderii BIH și-au reasumat acest sprijin politic în ianuarie 2015), urmată de elaborarea și implementarea unor reforme socio-economice și politice necesare modernizării BiH, în funcție de care se va analiza dacă sunt îndeplinite condițiile pentru depunerea unei candidaturi credibile la UE. 

Relaţia cu NATO: La reuniunea ministerială de la Tallinn (22-23 aprilie 2010), BiH a fost invitată la Membership Action Plan (MAP), urmând ca primul Program Naţional Anual să fie aprobat de către Consiliul Nord-Atlantic (NAC) după soluţionarea de către BiH a problemei proprietăţilor din domeniul apărării.

            În prezent, BiH caută soluţii pentru reglementarea situaţiei proprietăţilor militare şi de stat (o parte considerabilă a acestor proprietăți a fost deja înregistrată), astfel încât la următoarea reuniune de nivel a NATO să obţină aplicarea MAP.

Situaţia de stabilitate şi securitate: Stabilitatea şi securitatea internă din BiH au fost asigurate de NATO - misiunea militară SFOR şi misiunea de poliţie ONU – IPTF până în decembrie 2004. Ulterior, ambele misiuni au fost preluate de UE prin misiunea de monitorizare a poliţiei - EUPM - şi, respectiv, prin misiunea de menţinere a păcii EUFOR - "ALTHEA" (inițial, 2000 militari). În toate aceste formule, România a fost/este prezentă prin contigente militare și de poliţie. În prezent, România participă la operațiunea EUFOR-Althea (cca 600 de militari în momentul de față) cu un contingent militar național.

BiH este membră a mai multor organizații internaționale și regionale, printre care: ONU, OSCE, CoE, ICE, SEECP, RCC, Centrul SECI etc.

Capitala şi principalele oraşe : Sarajevo (capitală); Banja Luka, Mostar, Tuzla.

Suprafaţa şi diviziunile teritoriale: 51,129 km2. BiH este compusă din două entităţi: Federaţia Bosnia şi Herţegovina (cca 51%  din teritoriul BiH, formată din 10 cantoane), Republika Srpska (cca 49%  din teritoriul BiH) şi districtul autonom Brcko, aflat sub suveranitatea conducerii centrale.

Populaţia (număr şi compoziţie etnică/religioasă): 3.922.205 locuitori. Naţionalităţi: boşniaci (musulmani) (44%); sârbi (31%); croaţi (17%) ; alţii (2,5%). Limbi vorbite: bosniacă, sârbă, croată. Religii: musulmani  (40%), ortodocşi (31%), romano-catolici (15%), protestanţi (4%). Datele au rezultat în urma recensământului din 1991. În octombrie 2013, a avut loc un nou recensământ – rezultatele acestuia nu au fost încă publicate oficial. Acestea ar urma a fi publicate, orientativ, în decembrie 2015.

Ziua naţională: 25 noiembrie.

Situaţia politică internă

Puterea executivă: BiH este condusă la nivel central de o Preşedinţie colectivă, alcătuită din trei membri, fiecare aparţinând unuia din cele trei popoare constitutive (boşniaci, croaţi şi sârbi), aleşi pe 4 ani, care asigură prin rotaţie preşedinţia în exercițiu (a Președinției BiH), pe o perioadă de 8 luni. În prezent, conform rezultatelor procesului electoral din 2014, membrii Preşedinţiei colective a BiH sunt: Bakir Izetbegović (membrul bosniac), Dragan Cović (membrul croat) şi Mladen Ivanić (membrul sârb / membrul ales din R. Srpska).

Executivul central: Consiliul de Miniştri al BiH. Preşedintele Consiliului de Miniştri al BIH este numit de Preşedinţia Colectivă a BiH şi are un mandat de patru ani. Preşedintele Consiliului numeşte miniştrii şi adjuncţii acestora. Adjuncţii miniştrilor nu pot fi membri ai aceluiaşi popor constitutiv ca şi miniştrii lor.  Actualul preşedinte al Consiliului de Miniştri al BiH: Denis Zvizdić.

La nivel federal, în cele două entităţi, preşedinţia este asigurată de: Marinko Cavara (în FBiH) și, respectiv, Milorad Dodik, preşedinte al  R. Srpska (RS).

Ministrul Afacerilor Externe: Igor Crnadak (etnic sârb).

Puterea legislativă : Parlament bicameral, compus din Camera Popoarelor (superioară) şi Camera Reprezentanţilor. Camera Popoarelor are 15 delegaţi, dintre care 10 provin din Federaţia Bosnia şi Herţegovina (5 croaţi şi 5 bosniaci) şi 5 din Republica Srpska (5 sârbi). Camera Reprezentanţilor are 42 de membri, dintre care 2/3 sunt aleşi din teritoriul Federaţiei, iar 1/3 – din entitatea sârbă, în mod direct, prin votul cetăţenilor care îndeplinesc condiţiile Legii electorale.

La nivel federal, există două parlamente: cel al FBiH – 98 delegaţi şi cel al RS – 83 delegaţi. La nivel cantonal, în FBiH, există alte 10 Guverne şi Adunări Parlamentare (R. Srpska este organizată pe municipalități, iar FBiH – pe cantoane și municipalități, primele având guverne și adunări legislative de nivel cantonal).

În urma alegerilor din luna octombrie 2014, forţele politice apreciate pe plan local ca fiind de orientare naţionalistă au câştigat cel mai mare număr de voturi, respectiv Partidul Acţiunii Democratice (SDA, bosniac), Uniunea Democrată a Croaţilor BIH (HDZ BIH, croată) şi Alianţa Social-Democraţilor Independenţi (SNSD, sârbă).

Puterea judecătorească: Curtea Constituţională a BiH are nouă membri: 4 membri aleşi de Camera Reprezentanţilor; 2 membri aleşi de Adunarea Parlamentară a RS, iar 3 membri non-bosniaci sunt aleşi de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Legături către principalele site-uri oficiale

http://www.presjednistvobih.ba

http://www.vijeceministara.gov.ba

http://www.parlament.ba

http://www.ohr.int

http://www.mfa.gov.ba

 

Direcţia Balcanii de Vest şi Cooperare Regională – iulie 2013

 

Discursul Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, cu ocazia Zilei Naționale a României

01.12.2018

„Excelențe, Doamnelor și domnilor, Dragi români, Trăim împreună privilegiul de a fi cei cărora istoria ne-a dat șansa…

Mesajul ministrului delegat pentru afaceri europene, George Ciamba, cu ocazia Zilei Naționale a României

01.12.2018

Au trecut 100 de ani de la momentul în care generația de la 1918 a reușit Marea Unire, iar România sărbătorește acest Centenar ca un …

Celebrarea Zilei Naționale a României la Sarajevo

29.11.2018

La 27.11.2018, Ambasada României la Sarajevo a organizat recepția de Ziua Națională a României. Evenimentul s-a bucurat de o…

Centenarul sărbătorit la Sarajevo

23.11.2018

Centenarul Marii Uniri a fost celebrat la Sarajevo de către Ambasada României în Bosnia și Herțegovina prin prezentarea expoziției de …